Pagini

sâmbătă, 30 martie 2013

Maraton de lectura

     Am gasit ceva care mie mi se pare interesant, insa nu cred ca voi putea ajunge la ora 18:30 la Berceni, daca reusesc sa plec la munca la ora aia, m-as bucura. Dar cu siguranta nu toata lumea are program prelungit, si ar putea ajunge acolo, daca ar dori si ar sti de asta. Astfel, impart cu voi aceasta stire, poate va intereseaza.





Carti aparute la chioscurile de ziare

Cumparati carti de la aceste puncte de vanzare, chioscurile de ziare?

 Ma refer la cartile care apar cu anumite ziare: Jurnalul National, Adevarul, Libertatea, etc. Eu da, mult timp am cumparat carti dimineata la prima oara, nerabdatoare ca nu cumva sa treaca timpul si sa nu mai gasesc. Pe vremea cand era la mare cautare colectia "100 de carti ce trebuie sa le ai in biblioteca" aparuta cu ziarul Adevarul, numaram zilele pana cand va aparea urmatoarea carte, insa sa nu ma intrebati cate din ele sunt citite, pentru ca din pacate sunt putine. Multe nu mi-au placut, dar le-am luat sa fie colectia completa ( sa aiba pe ce sa se aseze praful, ca acum nu mai merge vorba aia ... "lasa ca le vor citi copiii tai, probabil atunci or sa aleaga doar ebook reader-ele, sau ce o mai aparea atunci)".

Aaa, dar inainte de asta, erau cartile aparute cu ziarul Capital, carti ce nu se gaseau decat daca aveai cunostinte la chioscurile de ziare, ca la ora 7 mi se spunea ca nu mai sunt ... iar apoi venea altcineva, si se facea o magie si uite cum apareau carti disponibile. Aveam noroc ca mi le lua tata dimineata cand isi lua ziarele pentru el, si in fiecare seara abia asteptam sa mi le aduca ... altfel, nu aveam nicio sansa.

Acum insa, situatia s-a schimbat. Gasesti carti si dupa cateva zile, saptamani chiar. Acest fapt duce ca in viitor, sa ai sanse mari sa le regasesti la jumatate de pret. Daca nu arde si vrei ceva imediat cum apare, iesi in castig daca mai astepti putin. 

De obicei, cand vreau ceva, nu-mi iese din cap pana nu imi iau, astfel mi-a fost greu sa nu-mi iau acea colectie cu English Today exact cand a aparut. Ulterior, am vazut-o la jumatate de pret pe diverse site-uri (inca mai exista) si mi-a parut rau, as fi putut putut folosi acei bani pentru altceva, ca intotdeauna ai ce sa faci cu ei.

O perioada am renuntat sa mai urmaresc ce apare la chioscurile zile, numai ca multumita unor reclame am vazut ceva ce mi s-a parut interesant. Imi doream sa imi mai nespus de mult, dar am zis totusi sa ma abtin, e bine sa fiu chibzuita, ce rost are sa platesc acum pret intreg cand pot lua ulterior cu mai putini bani, acelasi produs. Zis si facut, mi-am luat gandul pentru moment de la acea carte cu aparitie saptamanala, am reusit sa fac fata tentatiei.

Intamplator sau nu, cautam azi ceva pe un site de unde imi comand frecvent carti si am gasit acele volume care nu sunt aparute decat de o luna de zile, acele carti pe care m-am abtinut sa nu le iau inca de la aparitie. Erau reduse cu 40%, dar doar primele doua volume, la urmatoarele volume procentul era mai mic (doar de 10%).
Mi le-am luat pe cele doua, urmand ca probabil la urmatoarea comanda sa mi le iau si restul, ceea mi se pare  o varianta buna.

Daca ai mai multa rabdare, sa astepti pana la aparitia tututor volumelor si finalizarea colectiei, le poti lua pe toate la pachet cu o reducere mai mare de 40%, trebuie doar sa fi dispus sa dai o suma mai mare de bani bloc, in loc sa le iei pe bucati.

In concluzie, merita sa ne luam cartile de la chioscurile de ziare?
Cu siguranta aceasta varianta nu este profitabila pentru edituri, si la un moment dat vor inceta  sa apeleze la astfel de produse, dar pana atunci ... de ce sa nu ne orientam?

Zi de care imi voi aminti

Asa cum vorbeam sambata trecuta intr-un post legat de ce facem sambata, am avut joi si vineri doua examene (o proba scrisa si una practica), pentru care a trebuit sa renunt la alte activitati, sa ma pot ocupa de invatat. Concluzia a fost ca a meritat, dar dupa finalizarea examenelor, adica ieri, am ramas un pic cu o stare aiurea ... ma simteam prost, cu toate ca rational gandind (acum), poate nu era cazul.

Lucrurile s-au desfasurat de maniera urmatoare, ieri am fost chemati la ora 12:00 (fiind ultima grupa ce ar fi trebuit sa intre in sala pentru evaluarea practica a tehnicilor deprinse), si evident ca am stat toata ziua acolo asteptand sa scapam de emotii si stresul inevitabil. Am intrat la ora 17:00 cand eram morti de foame, oboseala, teama, etc.  
Extragem o parte dintre noi biletele pentru a vedea ce subiect avem de abordat si ne apucam de treaba. Erau 5 membri ai comisiei de la Minister, directorul scolii si profesorii care ne-au predat efectiv la cursuri. Evident, ma apuc de treaba si vine la mine o doamna, in aparenta amabila, care ma ia la bani marunti: "De ce faci asta?", "Ce inseamna asta?", etc. Ii raspund politicos la toate intrebarile si pare incantata, uimita chiar. La scurt timp pleaca, ramanand in dreapta mea (cu spatele la mine) directorul scolii.
 Colegul din diagonala dreapta era pierdut, ii picase un subiect care nu-l stia si-mi cere ajutor. Incerc sa ii atrag atentia sa se uite la mine, ca sa ii pot spune ...dar, nimic, ochelarii nu ii dau voie sa ma vada. Astfel, incerc sa fac tot felul de miscari din maini pentru a-i atrage atentia ... nevazandu-o pe doamna din comisie care a fost la mine inainte.
Neasteptat pentru mine, incepe sa se enerveaze spunand ca asa ceva nu se face, ca in spatele domnului director si in fata dumneai, imi permit sa fac astfel de manifestari? Ca suntem in cadrul unui examen, bla bla.
Incepe sa ma ameninte spunand ca va avea grija de mine, repetand asta de nenumarate ori, astfel incat sa ma simt ultimul om de pe pamant. Ma simteam de parca as fi facut o crima...dar doamna avea perfecta dreptate.

Termin ce am de facut, o rog pe doamna profesoara s-o intrebe daca imi permite sa plec, sau trebuie sa stau sa primesc rasplata pentru comportamentul meu neadecvat, manifestat in sala de examen. Atunci reia povestea, ca e inadmisil ce am facut si pentru asta ma tine cont la ultimul modul, unde va trebui sa realizez o lucrare stiintifica, pe o tema grea. A zis ca nu ma accepta cu o tema usoara (daca tot stiu, sa vin cu o tema serioasa) ... sa fiu foarte atenta, spunand asta cu un pic de zambet in coltul gurii.

M-a speriat tare pedeapsa data ... noot... ce mare lucru, imi aleg o tema complexa si ma voi documenta pe acel subiect. Nu cred ca e nimic in detrimentul meu, din contra..voi cunoaste detalii despre ceva mai complex, ce poate imi va folosi si in viitor.

Dar modul in care a reactionat, si modul in care a repetat de atat de multe ori ce am facut eu (fara ca directorul scolii sa imi spuna ceva, sau sa fie deranjat), mi-a lasat un dezgust. Mi-am cerut scuze in fata tuturor de nenumarate ori, dar fara niciun rezultat.  Mi s-a parut hiperbolizata teribil de mult acea faza, acel comportament al meu, neadecvat.

Eram si foarte obosita, de aceea am perceput totul intr-o lumina diferita, dar chiar asa nu imi puteam reveni ... ma simteam prost pentru ceea ce facusem. Dar oare era asa un capat de tara? Mai bine ma sanctiona, facandu-mi altceva (ca erau multe modalitati) si ma lasa in pace, decat sa se joace cu nervii mei.

Am terminat o facultate de stat, si un master in alt domeniu decat aceste cursuri, dar niciodata nu am avut o astfel de intamplare.
Oare acest comportament al meu e izolat? Am avut eu asa un mare tupeu sa fac asta?


marți, 26 martie 2013

Televizor lasat deschis

Am si eu o intrebare, pentru ca eu nu gasesc explicatia logica. De ce as pleca de acasa si sa las televizorul deschis, dar programat sa se inchida automat?

Noroc cu aplicatiile pe telefoane si cu existenta internetului, ca putem lua legatura cu vecinii chiar si cand nu sunt acasa, cu toate ca nu stii asta. Tu ii rogi sa dea televizorul mai incet, ca ai ajuns la disperare si nu te intereseaza sa asculti emisiunea lui "Capatos", ei raspund ca nu sunt acasa, dar au lasat insa televizorul deschis, si se inchide automat. Aaa si ca sa fie si mai greu de explicat/inteles, vecinul stie ca vorbeste cu cineva de la o usa de mai jos, dar vrea sa stie "cine o cearta"cu care dintre ei (el sau ea) vorbeste ... ce conteaza asta? Te intereseaza din partea cui vine rugamintea, fara a-ti argumenta macar gestul/atitudinea? Ce ar trebui sa intelegi din discutia asta?

Dar revin, de ce nu-mi inchid aparaturile inainte sa plec si le programez sa se opreasca automat? Care fi logica pentru care as face asta, ca eu nu o gasesc.



duminică, 24 martie 2013

Film recomandat pentru o zi de weekend ...

... si nu numai.

Marturisesc ca nu am citit cartea, cu toate ca sta in bilioteca la coada langa celelalte, dar filmul mi-a placut.
Am auzit de persoane care au plans cand l-au vazut, eu nu am facut-o ... dar mi-a placut. Il recomand!

Uneori ... viata e nedreapta


In urma cu cateva saptamani, o prietena imi povestea de o fata/femeie care avea 20 si ceva de ani (mi-a zis varsta exacta, dar marturisesc ca nu am retinut, m-a bulversat inca de la inceput) si avea o problema grava ... era bolnava de cancer in stadiul terminal. Doar cand te gandesti la asta, poti constientiza greutatea si gravitatea situatiei, dar cand la asta se mai adauga si existenta a patru copii  (pana azi stiam ca sunt trei, azi am aflat ca de fapt sunt patru), ce mai putem gandi/spune?

Pe mine m-a lasat fara cuvinte, inca de la inceput, cand am aflat ca o tanara faptura cu copii acasa (indiferent ca era unul, sau mai multi..greu e oricum) este pe pat de moarte. Nu m-am gandit decat la acei copii care raman fara mama, fara sa stiu ca de fapt raman singuri (de tata nu se stie). 

Saptamana trecuta mi s-a comunicat ca a murit acea fata, s-a dus "departe", despartindu-se de aceasta lume si lasand in urma niste copii, singuri. De fapt, mai mult de atat, am aflat ca acei copii sunt in centre de plasamente dinaintea mortii mamei, aceasta fiind in spital de multe luni. Doar unul dintre copii, cel mai mare, a luat parte la slujba de inmormantare. Nu vreau sa stiu ce era in sufletul acelui copil, a celorlati frati care probabil vor avea de suferit intreaga viata (oricat de tari suntem, si chiar daca se zice ca timpul vindeca orice rana ... locul unei mame nu poate fi inlocuit cu nimic ... mai ales ca nici nu sunt alaturi de tata, ca poate le-ar  fi putut aduce in viitor, o mama vitrega).

Singura sansa de a le fi mai bine este ca cineva sa ii infieze, dar din ce am inteles nu sunt toti la acelasi plasament si probabil e foarte greu. Sunt convinsa, ca exista Cineva acolo Sus care are grija de noi, toti ... dar parca uneori, viata e nedreapta. As vrea sa ii ajut, dar nu stiu cum ... nu stiu cu ce ... plus ca ei sunt in Focsani (parca asta era judetul) ... oare as avea voie sa-i vad, sa le duc ceva?

 De ce unii copii au tablete/telefoane, etc. de la 4 ani, iar alti copii nu au nici macar parinti? Nu e o discrepanta prea mare?

sâmbătă, 23 martie 2013

Ce facem sambata?


Ce facem sambata sau ce am vrea sa facem?
Cred ca e o mare diferenta, intre ce facem efectiv si ce ne-am dori sa facem, chiar daca suntem liberi sa alegem si decizia ne apartine. 

E weekend, teoretic e singura perioada (scurta ce-i drept) in care ai mai mult timp liber, si te poti bucura de clipe petrecute poate diferit fata de zilele saptamanii (depinde de la caz la caz, eu ma refer in cazul meu..cand zilele saptamanii sunt petrecute la munca, fara prea mult timp de a mai putea face altceva).
Afara e frumos, razele soarelui imi bat in geam si parca numai nu ma intreaba, "tu nu a vrea sa iesi la aer, sa te bucuri de lumina"? Ce sa raspund, decat adevarul? As vrea sa ies, as vrea sa fac cu totul altceva decat am de facut, dar cum trebuie sa ma ocup de altele ... (ma enerveaza acest cuvand, TREBUIE).

Efectiv, fac cu totul altceva decat mi-as dori. Trebuie sa fac curat, ca nu are cine sa  faca altcineva (si de obicei se amana activitatea asta pentru weekend) ... sa fac de mancare, ca nu-mi permit sa mananc mereu la restaurant, si multe altele, dar cel mai imporant este ca trebuie sa invat ... din nou, dupa o pauza de 3 ani. Nu  ma refer aici la invatatul din lucrurile marunte, zilnice, ca si din greseli invatam daca ne gandim asa, ma refer la informatii "stiintifice", "ca la carte".

M-am apucat de niste cursuri, total diferite fata de domeniul meu de activitate sau de studiile/calificarile detinute in prezent, si daca m-a mancat, trebuie sa ma scarpin, nu? 
Imi place, nu regret ca am facut asta, dar imi este greu sa renunt la a face ceva relaxant, odihnitor, asa ca pentru o zi de weekend (facand abstractie de celelalte treburi casnice de facut). Gandul ca trebuie sa ma concentrez, sa retin cat mai multe informatii in timp scurt (ca joi si vineri am examene), ma inspaimanta..as vrea sa citesc de placere fara sa fiu constransa de retinerea obligatorie a multor informatii.
Cu siguranta retii, daca esti atent, cand citesti ceva, dar in acest caz ai posibilitatea sa filtrezi informatia si sa retii ce te intereseaza..acum tre sa retin tot, sau cat mai mult, ceea ce pentru mine e un pic stresant/ingrijorator.

Nu e mai frumos sa faci ce vrei tu sambata (sau duminica), fara nicio grija?



vineri, 22 martie 2013

Carte propusa spre citit


De ceva vreme ma tot mananca pielea rau, si nu pentru ca nu m-as spalat, la mine curge apa calda (Slava Domnului), ci pentru ca as vrea sa-mi cumpar o carte, dar este cam scumpa.

As vrea sa citesc "Biografia lui Steve Jobs", mi-ar placea foarte mult. insa pretul ei ma cam lasa pe ganduri.
Oare as gasi-o la vreun anticariat? Voi ati citit aceasta carte, isi merita banii?


Impachetarile la cald


Cine nu isi doreste sa fie frumoasa? Cine nu incearca sa faca orice pentru a arata bine?
Chiar orice nu stiu daca as face, probabil ca nu, dar la impachetari am recurs si eu ... nu neaparat ca sa fiu frumoasa, ci ca elimin din toxine si poate se mai reduce din celulita (la asta m-am gandit cand am luat abonamentul compus din sedinte de masaj anticelulitic si impachetari).

Incearcarea moarte n-are, stim cu totii asta, asa ca am zis sa vad si eu cum e, ca n-o fi foc acum. Zis si facut, am ales un salon din piata Unirii si am mers cateva luni bune, asta pana sa aflu din surse externe care e treaba cu impachetarile si sa-mi dea de gandit.

Mai exact, am aflat ca daca ai probleme cu fragilitatea capilarelor sangvine este bine sa eviti sa mergi la impachetari (acestea se vor sparge mai repede), daca stii ca ai chisturi ovariane, de asemenea (la temperaturi ridicate acestea se dezvolta mult mai repede), si nu in ultimul rand am constientizat ca intr-adevar, exista posibilitatea ca o mare parte din cantitatea de transpiratie avuta pe corp sa fie reasorbita de catre piele, pana la finalizarea timpului de stat in tunel/termocuverta ... si atunci, cate toxine elimini efectiv, daca o parte se intorc in organism?

Din punctul meu de vedere, au fost motive de luat in considerare si in urma carora sa iei o decizie. Eu am luat-o, am refuzat sa mai merg si am continuat doar cu masajele. Mi-ar fi placut sa stiu si eu aceste informatii cand am ales sa merg, dar niciodata nu-i tarziu, nu-i asa?




marți, 19 martie 2013

Calatoria cu tramvaiul dimineata

Ca multi dintre voi, in drumul mult asteptat ce ma indreapta spre locul unde imi voi petrece ziua, apelez si la mersul cu tramvaiul, pana ajungem la metrou. Nimic nou, ciudat sau in neregula… asta fac in fiecare dimineata, numai ca azi a fost un pic mai diferit decat de obicei… a fost insuportabil chiar.
Norocul meu este ca aceasta calatorie matinala cu tramvaiul dureaza putin, merg doar trei statii,  dar este suficient ca sa poti sa-ti dai duhul..din cauza caldurii.

Azi  dimineata,  in jurul orei 8 erau 6 grade afara, iar in tramvai functiona incalzirea la intensitate maxima, la fel ca atunci cand afara erau -10 grade (nu spun mai mult, ca la fel era si cand temperaturile  erau mai scazute). Era infernal de cald, era sauna raportat la aerul de afara..noroc ca atunci cand se oprea tramvaiul in statie, se deschid usile si mai intra putin aer... altfel, am fi stat ca in cuptor si ar fi rezistat doar cine ar fi putut. Era un fel de scapa cine poate.

Incercam sa gasesc o explicatie, de ce lasa caldura pornita cand afara este cald? La ora 5 dimineata, as fi inteles, poate era in continuare frig afara..dar mai tarziu de ce nu s-ar fi inchis? Ne place sa facem risipa? Sau poate am uitat-o pornita? Voi stiti?

sâmbătă, 16 martie 2013

Semne de carte magnetice..intelligent Bookmarks

Vreau si eu un semn de carte magnetic..dar unul frumos si nu foarte mare..mirific..sa fie multifunctional daca se poate (sa stie sa retina unde am ramas, dar nu pozitia pe pagina sau numarul ei, ci ideea la care m-am oprit..sa-mi faca un si un mic rezumat, iar la sfarsitul cartii sa imi salveze rezumatul final, etc)..sau mai bine..sa citeasca in locul meu?

Initial voiam doar sa hiperbolizez putin legat de acest subiect, semnul de carte..dar daca stau sa ma gandesc, mi-ar placea sa existe un gadget care sa imi ofere mai multe optiuni, de exemplu: de a-mi reda ideea la care m-am oprit in urma lecturarii unei carti (ca daca citesc in metrou si sunt absorbita de actiune, iar la un moment dat ma trezesc la realitate, nestiind la ce statie sunt, si inchid instant cartea ca sa cobor..cand reiau cititul trebuie sa ma gandesc putin unde am ramas si sa caut pozitionarea pe pagina ramasa)..sa imi permita ca pe parcursul citirii sa-mi salvez anumite citate pe care le consider interesante (nu-mi place sa scriu,subliniez pe carti..imi place sa le pastrez intacte..dar uneori mi-ar fi de folos sa am un pix pilot, care sa-mi permita sa subliniez ce vreau sa scot in evidenta, ce vreau sa retin, pentru ca apoi sa-mi notez separat si sa sterg ce am subliniat initial), iar la sfarsit sa mi le extraga automat si sa mi le salveze separat..sa imi pot adauga eu cateva comentarii legat de cele citite (pentru ca in viitor, daca uit subiectul unei anumite carti..sa il pot gasi repede, si eventul daca ma intereseaza s-o pot reciti..sau daca vreau sa ma informez suplimentar pe o anumita tema, sa-mi notez cateva idei de la care vreau sa pornesc)

Poate exista deja asa ceva, eu inca nu am aflat..dar mi-ar placea ca la un moment dat sa stiu ca avem asa ceva..ar fi frumos.Pana atunci..defilam cu ce avem, si am nevoie de un semn de carte magnetic"normal".

Am fost la Carturesti, dar nu m-am putut hotara repede, avand o scurta perioada disponibila pentru asta, asa ca am plecat fara sa-mi iau mare lucru..mi-am luat doar niste sagetele care se pot atasa pe foaie, pentru a-ti indica locul unde ai ramas..dar vreau un semn de carte magnetic..unde as putea sa mai gasesc? La Diverta din Unirea Shopping Center, azi nu aveau niciunul..am gasit decat semn de carte 3D..ceea ce nu prezenta interes.Nu vreau sa-mi iau online de undeva, ca mi se pare penibil sa-mi comand doar un semn de carte..

Unde as putea sa gasesc, stiti?

Teatru..Ivanov

Mai mergem la teatru? Eu da, mai rar..dar merg. Recunosc, mi-ar placea sa merg mai des..dar sunt prea multe de facut in viata asta, incat sa poti face tot ce iti doresti.

Bine, daca vrem sa fim corecti si sa nu ne ascundem dupa deget, trebuie sa recunoastem ca atunci cand ne dorim ceva, facem tot posibilul sa il obtinem..se gaseste si timp, si bani, orice impediment pe care l-am invoca initial nu se aplica..atunci cand incercam sa gasim motive, este evident ca nu suntem total interesati de asta. (altfel am gasi o solutie).

Cu toate treburile zilnice al vietii asteia cotidiene, la recomandarea unei colege, am mers aseara la piesa "Ivanov", de la Bulandra. Nu regret ca am "pierdut" aproape 4 ore..a meritat, mi-a placut..cu toate ca, e cam trist pentru gusturile mele...mi-ar fi placut sa fie mai vesela piesa, ca sa intru in weekend cu mai mult entuziasm..dar oricum, m-am deconectat de tot si toate.

Din punctul meu de vedere, merita sa faci un mic efort si sa mergi la o piesa de teatru, din cand in cand, macar. La film, e altceva..nu se compara..poti vedea acasa oricand un film..dar o piesa de teatru vazuta la TV/calculator este total diferita de cea vazuta "in direct". Aveti alta parere?