Pagini

marți, 30 iulie 2013

Mergem la film in aer liber?

Duminica, atunci cand am incercat sa-mi indeplinesc dorinta de a ma plimba cu bicicleta in parcul Tineretului, am vazut cum incepeau pregatirile pentru difuzarea unui film in aer liber.  Mi s-a parut interesant, cred ca e placut sa stai si sa faci asta linistit, relaxat in aer liber, total diferit de orice alta locatie in care am mai vazut pana acum vreun film, nu-i asa? Daca sunteti de acord cu mine, si va intereseaza ce filme ruleaza saptamana asta, va pot spune urmatoarele:

Miercuri - 31 iulie, va rula "In casa" (Dans la maison).  Filmul este nominalizat la Cesar si Goya, premiat la Toronto si San Sebastian, si relateaza povestea adevarata a unui baiat in varsta de 16 ani ce patrunde in casa unui coleg de scoala despre care incepe sa scrie eseuri pentru ora de literatura. De aici vor aparea diverse actiuni, ce la un moment scapa de sub control.

Joi - 1 august, Superstar ce reprezinta povestea unui barbat obisnuit ce descopera la un moment dat ca a devenit faimos.

Vineri - 2 august, "Nascut a doua oara"  - povestea de dragostea ce ii are ca protagonisti pe Penelope Cruz si Emile Hirsch.

                                                                                                                           Sursa: aici

luni, 29 iulie 2013

Printre Fluturi

Este o carte pe care o pot spune ca o devorez, am citit doar jumatate din primul volum, si regret ca nu pot sta sa citesc non stop.

De aceasta carte, "Printre fluturi"scrisa de Irina Binder, am aflat de pe internet, cand am gasit un articol legat de care este cartea mea de suflet, si acolo am citit cel putin 5 persoane care faceau referire de aceasta carte. 
Curioasa fiind din fire, am spus ca vreau si eu sa citesc despre ce este vorba si asa am facut, astfel incat pot sa va spun ca a meritat.

Nefinalizand cartea, nu va pot spune despre actiunea cartii, ci doar ca tema ei este iubirea, dar relatata intr-un mod frumos, iar inceputul este foarte bun, sunt cateva idei redate foarte real ... voi reveni cu cateva citate sa vedeti despre ce vorbesc.

Mie imi place aceasta carte, din ce am citit pana acum, dar cu siguranta cred ca depinde de starea de spirit a fiecarei persoane, cat suntem dispusi sa intelegem ceva dintr-o carte, sau chiar de ce simtim nevoia ca vrem sa primim de la ea.

                                                                                                      Sursa pozei


duminică, 28 iulie 2013

Socoteala de acasa nu corespunde cu cea din targ

Intotdeauna cand plec de acasa ma gandesc cum intentionez sa procedez referitor la ceea ce urmeaza sa fac, si imi construiesc imaginar un pic plan pe care sa-l urmez, numai ca evident, este total diferit de modalitatile intreprinse la fata locului.

Imi doresc foarte mult sa merg pe bicicleta, nu am mai facut-o decat pe cea de tip medicinala, de cand eram mica.Nici macar nu stiu daca m-as descurca, de aici cred ca vine si curiozitatea, dorinta de a face asta. 
De cateva saptamani tot imi spun ca voi incerca sa ma plimb cu bicicleta si evident, mereu se ivesc alte iesiri/treburi si mi se schimba programul. Astazi in schimb, eram cat pe aproape sa realizez ce imi doream, doar ca aveam un pic impediment... era o coada imensa la inchiriat biciclete in parcul Tineretului. M-am gandit sa mergem in Herastrau, fiind mai multe acolo, dar am zis ca e mai aproape Tineretului, sa incercam aici si ce sa vezi..surpriza, o masa de oameni asteptau la coada pe o caldura de te topeai. Nu am avut rabdare sa stau atat, nici vorba de asa ceva ... sper la o alta data, o alta incercare ce s-ar putea concretiza. 
Am ales varianta de a juca badminton, era mai la indemana, decat sa pierd vremea asteptam la o coada ce parea ca nu se mai termina.

Nu stiu cum e in general, dar la inchirierile de biciclete din parcul Tineretului, tariful este de 4 RON/h sau 15 RON/zi.
Intentionez sa caut si in alte zone si revin cu informatii, sau stiti voi sa-mi spuneti?

 ... pana atunci, mai am de asteptat cel putin o saptamana, si mi se pare tare mult ... a trecut weekend-ul si de maine o luam de la capat.


sâmbătă, 27 iulie 2013

Ce o fi in capul unora?

E greu sa putem raspunde in general la aceasta intrebare, eu asa cred. Cu atat mai mult cand astazi am avut o situatie care mi-a dat de gandit.

Mai exact, am iesit la plimbare in parcul Carol, cu o prietena. Pentru ca nu am foarte multe haine, si pantaloni scurti mai deloc, m-am imbracat cu o fusta-pantalon scurta si cu un maieu, fiind ora 14:00 si afara soarele ardea.
Decent imbracata as fi spus eu cand am plecat de acasa, indecent am concluzionat ulterior, dar ma rog..revenim.
Pe drum am primit atentia multora, aparent cunosteam noi oameni, dar refuzam sa ii bag in seama si imi vedeam de scopul propus, sa merg in Carol.
Am reusit sa-mi finalizez intentia si la un moment dat, pe tipa cu care eram o suna un individ ce avea niste ochelari de luat de la ea. Stabileste sa se vada in parcul unde eram, spunandu-i ca mai era cu cineva. Isi face aparitia dupa vreo ora, dar cu intentii mari se pare. Facem cunostinta, si incepe sa mearga alaturi de noi, ca si cum facea parte din grupul nostru si aveam multe subiecte de dezbatut, ne stiam de o viata si bine ca ne-am reintalnit (or..not). Intrebat ce mai face, raspunde ca se pregateste sa se vada cu prietenii, dar mai tarziu putin ... si ca va merge in club, nu vrem sa mergem si noi? Evident, ca am raspuns negativ, deranjat fiind a continuat sa mearga alaturi de noi.
Nu a putut sa faca prea mult timp asta, ca ne-am oprit si prietena mea i-a spus ca noi avem alte planuri, trebuie sa ne despartim. A ramas socat, si ne spune ca el spera sa se plimbe intre doua fete, mai ales ca poate sa ne tina companie. Tipa i-a raspuns ca ea are prieten, iar eu am sot, deci nu e cazul. Profund dezamagit, dar in acelasi timp foarte indraznet, ne spune ca daca exista un prieten (cum era cazul prietenei mele) e okay...dar daca eu am sot, merge...ca apare monotonia si e loc de altceva. M-am uitat asa la el, si sincer am incercat sa ignor ce am auzit, pentru a nu-mi strica starea de bine pe care o simteam inainte de aparitia lui. Ne-am luat la revedere, si cand ma intorc sa imi schimb traiectoria de mers, ii vad privirea indreptata spre fundul meu. Eram total dezgustata si nu intelegeam ce o fi fost in capul lui? Asta era mod de prezentare in fata unor fete? El parea foarte sigur pe el si credea ca gata se combina in seara asta, dar surpriza ... nu a avut noroc.

Plecand de la asta, ma intrebam oare ce e in capul barbatilor? Asa de tare arde sa fie bagati in seama, incat nici nu cunosti o fata si te arunci cu capul inainte?


vineri, 26 iulie 2013

Smulgatorul de inimi

        Scrisa de Boris Vian, aceasta carte, "Smulgatorul de inimi" mi-a fost recomandata de catre o colega ce a participat la o intalnire cu Horatiu Malaele, unde l-a intrebat care este autorul lui preferat. Raspunsul este evident, Boris Vian. Ea, fiind o admiratoare a acestui actor/regizor a fost foarte interesata sa isi cumpere carti scrise de acest autor mentionat si mi-a recomandat doua dintre cartile pe care ea le-a citit, mai exact cea amintita si "Spuma zilelor".

Am inceput cu "Smulgatorul de inimi" ca pe aceasta mi-a adus-o prima, si pot sa spun ca este o carte cu putine pagini, dar din care nu am ramas cu nimic. Povestea este una simpla, a unei mamei care ajunge obsedata de cresterea celor 3 copiii, care isi alunga sotul pe care il acuza de suferintele facerii si care la un moment dat, crede ca exista riscul pentru cei trei prunci sa pateasca ceva in orice imprejurare. Ajunge sa se hraneasca cu mancare degradata, pentru ca sa le dea ce e bun celor mici, le confectioneaza custi unde sa doarma si isi spala copiii asa cum o fac animalele (crezand ca si apa le poate face rau).
Din aceasta poveste face parte si un psihiatru, gol pe dinauntru, care vine in sat in momentul nasterii Clementinei (mama celor 3 copiii), si incearca sa descopere vietile celor din jur pentru a-si potoli setea de cunoastere.

Personal, nu recomand aceasta carte, decat daca sunteti curiosi in mod express sau daca simtiti ca vreti sa va convingeti personal de modul in care este prezentata de catre autor, aceasta carte, altfel ... sunt multe carti care merita atentie.

Acum m-am apucat de altceva, si imi place foarte mult, voi reveni cu informatii despre aceasta ... dar ma intreb, daca ulterior sa continui cu "Spuma zilelor", sau nu. Voi ce ziceti?



marți, 23 iulie 2013

Uneori e bine sa fi trezit

Ce placuta e starea de confort, acea stare din care nu vrei sa iesi, nu vrei sa-ti depasesti limitele pentru a nu iesi din acea zona care iti ofera siguranta a tot ceea ce faci, nu-i asa?

E  bine sa stai linistit, relaxat, sa nu trebuiasca sa te confrunti cu ceva care ti-ar strica starea de bine, dar uneori cred ca e bine sa se intample ceva, care sa te ajute sa constientizezi ca esti intr-o stare de plafonare si te complaci situatiei, pentru ca ti-e bine.

Recunosc, traiesc uneori acest sentiment de constientizare a situatiei mele, a modului in care-mi desfasor activitatile zilnice, dar din pacate nu-l pot pastra mult timp si revin la vechile mele obiceiuri, pastrandu-mi starea de confort. E mai simplu sa stai asa, fara sa actionezi in vreun fel, pentru a evita diversele situatii la care vei fi supus ulterior, dar nu cred ca poti sta asa pentru tot restul vietii (sau poti, dar este in defavoarea ta, pentru ca rezultatul alegerilor facute va avea repercursiuni ce se vor vedea pe termen lung).

Nu am o stima de sine ridicata, dar consider ca sunt o persoana constiincioasa ce se implica in ceea ce face si nu-si bate joc de nimic din ceea ce face. Pentru moment, aceasta idee mi-a fost spulberata, am constientizat ca e posibil sa fie doar in aparenta, sa fie doar in capul meu aceasta parere, fiind total diferita de modul in care ma vad oamenii cu care-mi petrec cel mai mult timp din saptamana. De ce asta? Pai simplu, ce ar trebui sa gandesc cand lumea din jurul meu primeste o hartie prin care este informata de marirea salariului si la mine nu ajunge nimic? Pentru moment am incercat sa-mi pastrez calmul, si sa pastrez o mica speranta ca voi primi si eu (eram precum cersetorii aia care intind mana, sperand ca vor primi ceva), dar din pacate si acea ultima speranta s-a spulberat. Eram foarte dezamagita, si incercam sa gandesc la rece, cum ar trebui sa procedez? Sa cer explicatii despre situatie sau sa accept situatia fara a-mi arata nemultumirea? Cat timp am stat sa ma decid, mi-au trecut multe idei prin cap ... am constientizat multe lucruri, si m-am gandit chiar sa-mi dau demisia.
Eram revoltata pentru faptul ca nu primeam nicio informatie, sa mi se spuna care era situatia ... nu s-a aprobat pentru toata lumea, nu merit, sunt pe lista de disponibilizari, orice...inteleg, doar sa mi se comunice vreun mesaj.
Mai tarziu, am aflat ca de fapt e posibil sa se fi amestecat printre altele, dar sa nu-mi fac griji, ca pentru toti s-a aprobat, etc. 
Ramane de vazut ce se va intampla in continuare, dar oricum ce s-a intamplat astazi a fost precum un dus rece care sa ma trezeasca din starea de letargie in care eram.

Nu sunt rea de fel, si incerc sa inteleg ca se strecoara greseli, se pierd/incurca hartii, dar unele lucruri isi lasa amprenta asupra ta, oricat de mult refuzi asta. Poate ar fi trebuit sa nu gandesc prea mult situatia asta si s-o iau ca atare, dar cred ca poate avea multe intelesuri si apoi...poate nu degeaba s-a intamplat asa.
 Sunt impacata ca am facut tot ce am putut pentru ca lucrurile sa mearga bine, am lasat de la mine in multe cazuri si am inchis ochii la multe nedreptati, dar poate e momentul sa fac altceva cu viata mea, poate locul meu este in alta parte si trebuie sa fac ceva pentru a-l gasi, nu?

In concluzie, e bine sa fi trezit uneori din visarea profunda in care te afli, doar asa vezi lucruri care-ti stau in fata, dar esti prea ocupat cu altele pentru a le vedea. Corect?



luni, 15 iulie 2013

Nu mi-au mai dat lacrimile de mult ... citind o carte

In dorinta mea de a citi si de a afla lucruri noi, sunt emotionata atunci cand prind o carte care mi se lipeste de suflet. Sunt foarte rare aceste carti, si parca pe masura ce trece timpul, rabdarea de a incerca sa finalizez ceva ce nu imi capteaza atentia, este din ce mai mica.
Acum cred ca nu mai am timp "sa pierd" cu ceva ce nu ma intereseaza, dar in acelasi timp ma gandesc ca poate perseverand, gasesc ceva care sa-mi schimbe parerea si mai continui. De la caz la caz, reusesc, sau nu, s-o duc la finalizare.

Surprinzator, am dat de o carte care mi-a placut maaxim! Este o carte trista, care pe mine m-a facut sa uit de tot ce ma inconjoara, m-a absorbit povestirea si m-a facut sa traiesc alaturi de autoare, simtind compasiune pentru aceasta.
Ma refer la cartea: "Printre lupi", scrisa de Misha Defonseca, ce are la baza povestea unei fete de sapte ani, copilul unei familii de evrei, deportati in timpul celui de al II-lea Razboi Mondial. Ea este lasata in grija unei familii, in Belgia, de unde pleaca in cautarea parintilor, fiind convinsa ca acestia sunt in viata si ii va gasi. Trece prin orase chinuite de razboi, strabate desculta si in zdrente, munti si paduri, fura pentru a se hrani, si la un moment dat devine copilul "adoptat" de o lupoaica, fiind ajutata sa supravietuiasca de catre animalele padurii, simtindu-se ca seaman a lor.

Este pe atat de frumoasa, cat si trista, aceasta poveste, insa pe mine m-a determinat sa constientizez ca se intampla in lumea asta lucruri care intr-adevar sunt grele, nu problemele noastre pe care le consideram la un moment dat, adevarate poveri.
Dovada de curaj si hotarare pentru a-si atinge scopul, este de admirat, este de luat exemplu la orice pas.

Recomand, este putin spus ... este mai mult decat atat.

Inchei aceasta post-are cu ultima fraza a acestei carti:

"Nu spune niciodata ca drumul pe care mergi este cel din urma".

duminică, 14 iulie 2013

La Mogosoaia

Ador sa merg in acest loc, Mogosoaia, as sta de dimineata pana la apusul soarelui daca ar fi dupa mine, insa niciodata nu reusesc sa stau suficient. Mereu mi se pare ca timpul trece foarte repede si nu reusesc sa ma incarc cu toata frumusetea si placerea lasata de aceasta locatie.

Nu am fost de multe ori, poate si d-asta, dar oricat as vrea, nu pot sa merg des ... este destul de parte de mine, si mereu activitatile pe care trebuie sa le desfasor in weekend ma impiedica sa pot face asta.

Astazi am mers cu niste prieteni, si am dezbatut diverse subiecte legate de viata noastra. Am constientizat ca majoritatea dintre noi, nu ne dorim copii ... nu stiu daca este un lucru bun, sau rau, dar asta este realitatea. Daca facem comparatii, parintii nostri ne aveau de mult pe noi, la varsta noastra, si cred ca isi doresc nepoti, dar mentalitatea noastra este diferita de a lor, ceea ce ne dorim si modul in care vedem viata, este total diferita de principiile pe care le au.

E frumos sa dezbati diverse subiecte la iarba verde, in felul asta te detasezi de problemele si grijile personale, de faptul ca se termina inca o saptamana si intri in cursele oferite de noua saptamana, ce va incepe peste putin timp.

Va recomand din suflet sa mergeti si voi, este frumos de mers la picnic, de jucat badminton, de plimbat si de a vedea frumusetea din jurul vostru ... la Mogosoaia.

Voua va place?


miercuri, 10 iulie 2013

Incarcare electronica

Pentru ca nu-mi plac abonamentele, si in general orice obligatie pe termen mediu sau lung, folosesc cartela pentru telefonul mobil, ceea ce inseamna ca lunar, trebuie s-o reincarc pentru a-mi putea activa o extraoptiune ce imi oferta minute, mesaje, trafic pentru internet, etc.

Dintre toate variantele existente, cea mai convenabila mi s-a parut aceea de a incarca electronic la casele de achitat produsele de la Carrefour. Astfel, o rog pe mama sa mearga sa incarce cartelele pentru tata si ea, urmand sa introducem codul de reincarcare seara cand ajung eu acasa, pentru ca in urmatoarea zi sa se poata activa singura extraoptiunea. Asta a fost doar intentia de a proceda, lucrurile intamplate efectiv, fiind putin diferit.
A cumparat mama ce am rugat-o si seara ma apuc de treaba, iau codurile si cu intentia de a introduce codurile de reincarcare ce mi-au fost generate, descopar ca pe una dintre hartii, o cifra este ilizibila. Imi dau eu cu presupusul ce ar putea sa fie, de cateva ori, pana imi spune ca mi-a fost blocata posibilitatea de a reincarca si sa sun la relatii cu clientii.

Ce puteam sa-mi doresc mai mult, avand in vedere ca era foarte ora 21:30 si mai aveam multe de facut pentru urmatoarea zi? Probabil doar sa termin mai repede, dar nu s-a intamplat asa.

Neavand alta varianta, apelez serviciul relatii cu clientii, crezand ca nu imi va mai raspunde nimeni, insa din fericire am vorbit cu o tipa, care dupa cateva verificari mi-a spus ca trebuie sa merg la un magazin sau dealer autorizat pentru a primi un formular ce trebuie completat, cand codul este ilizibil.

Pentru ca nu as fi putut sa merg decat dupa program, a mers tot mama, care s-a confruntat cu persoane mai putin cunoscatoare, dar bine intentionate de a sfatui (gresit) are de asteptat 10 zile pana i se va incarca contul cu valoarea voucher-ului cumparat.
Mai exact, ce s-a intamplat, o tipa de la magazinul unde a mers, i-a recomandat sa mearga inapoi la comerciant (la Carrefour) pentru a rezolva problema. La asta se gandise si mama cu o seara inainte, insa i-am explicat ca femeia de la casa nu are nicio vina ca aparatul ala nu a printat totul clar, ea si-a facut datoria, a servit-o conform cerintelor si aia e. Ce ar mai putea sa-i faca acum, pentru ca timpul inapoi nu se poate da, iar generarea altui cod se poate face contracost. Plus ca daca cei de la relatii cu clientii mi-au spus ca asta este modalitatea de rezolvare, si nu aceea de ma intoarce la comerciant, pentru ce se ne plimbam aiurea?
Dar ma rog, a inteles mama ce i-am explicat eu, ca atunci cand tipa i-a propus sa mearga la Carrefour (si s-o lase in pace, probabil, ca nu stie ea d-astea) i-a raspuns din ce isi amintea de la mine. Intre timp a venit un alt domn, aflat in tema, si i-a dat sa completeze un formular, asa cum ii spusesem dinainte si sa-i comunice ce se va intampla in continuare, adica trebuie sa mai astepte 10 zile.

Norocul a fost ca mai avea credit, ii mai trebuia doar un euro, care i  l-a transferat tata si am reusit sa activam extraoptiunea, urmand sa ii intre si creditul in termen de 10 zile, speram cel putin.

Voi ce varianta de reincarcare alegeti, atunci cand aveti cartele?

luni, 8 iulie 2013

Ne reorientam alegerile alimentare?

Pentru ca tocmai ce am luat vineri bonurile de masa, trebuia sa merg la cumparaturi (era imposibil altfel), si pentru ca aveam de facut un drum la o prietena ce locuieste la Trapezului, am zis sa fac cumparaturile de la Auchan.

Pe langa faptul ca ploaia torentiala de seara, ne-a prins pe drum si am crezut ca nu mai ajungem la destinatie, am avut surpriza sa descopar ca la rafturile existente, erau foarte multe produse organice ... mult mai multe decat am vazut la celelalte hypermarket-uri.
Pentru mine era raiul pe pamant, aveam de unde, si apoi erau produse la preturi mai mici decat vazusem anterior, inclusiv pe site-urile online de unde comand., numai ca nu eram singura ce se plimba prin fata rafturilor (si m-as fi asteptat sa fie asa, la cum era vremea afara).

Eram uimita, cat de multa lume cumpara de acolo produse organice, nu stiu cum este in general ... poate asa e mereu la Auchan, nu contest pentru ca eu nu prea merg, decat ocazional, dar pot sa afirm sigur ca in alte parti nu este asa de aglomerat.

 Asta mi-a dat de gandit si mi-am pus intrebarea: oare incepem sa triem mai alegerile alimentare?

vineri, 5 iulie 2013

Am rezolvat cu garantia

Dupa doua saptamani de asteptat un raspuns, care mie oricum mi s-a parut mult, chiar daca timpul de remediere comunicat a fost de 15 zile lucratoare, am primit un raspuns favorabil ... mai bine de atat nu se putea, si anume ... voi primi banii in contul site-ului de unde le-am luat, pentru a-mi putea achizitiona altceva.

Mi s-a parut foarte bun rezultatul, decat sa imi repare casca si apoi sa pice iar, sa ma plimb la garantie si sa mai trebuiasca sa astept, e perfect ca pot sa-mi iau alte casti noi (sperand ca de data asta sa nu mai am probleme, si incercand sa pastrez, inca o data ambalajul ... ca cine stie ce se intampla, nu?)

E cam greu fara casti, in drumul de dimineata spre metrou, parca trece timpul mai repede ascultand ceva, nu mai vorbesc ca uneori imi sunt necesare si la munca, dar asta e partea a doua.

Voi ascultati muzica sau orice altceva pe drum?

joi, 4 iulie 2013

Medicina muncii ... chinuiala pentru unii

Ma gandesc frecvent la medici/asistenti, pe principiul ca a e gresi este omeneste ... numai ca greseala lor costa scump pe unii oameni. Stim cu totii cat de multe cazuri de diagnostice eronate s-au pus, din fericire (inca) nu am trecut prin aceasta situatie in adevaratul sens al cuvantului, o faza incipienta doar, dar sa va spun despre ce este vorba.

Ieri dimineata a trebuit sa facem controlul periodic pentru medicina muncii, toate bune si frumoase daca nu trebuia sa fac un efort, sa rezist pentru a-mi spune concret un rezultat.

La inceput m-a intrebat daca port ochelari, si am raspuns ca nu. Ma roaga sa ma uit printr-un aparat, la linia 12. Am spus ce am inteles eu pe acolo, dar nu era bine, imi spune sa ma uit la linia 10 ... tot nu era bine, mai incearca la linia 8 ... nici asa. Ma intreaba din nou, sigur nu port ochelari, ii spun ca da!
Mai incerc sa ma uit din nou, si la un moment dat imi spune sa ma retrag putin de langa aparat sa se uite daca nu cumva a uitat lentilele puse. Ce sa vezi, surpriza ... ramasesera lentilele de la colega dinainte, si mi-am fortat ochii rau sa pot intelege clar ce aveam in imaginile respective, rezultatul fiind unul deplorabil.
Ma roaga sa ma uit acum din nou, sa o iau de la capat, insa nu aveam nicio sansa ... am comunicat faptul ca deja ma dor ochii si parca vedeam putin in ceata, aveam nevoie sa iau o pauza ... mi se luase de verificarea minunata la care a trebuit sa iau parte.

Dupa putin timp, am reluat si am iesit okay, nu am probleme cu vederea, doar tensinea putin cam mica (aproape 10 cu 7), dar speram sa se regleze, pentru ca pana acum nu am avut niciodata probleme de acest gen.

Si uite cum am inceput ziua intr-un mod placut, ma dureau ochii si a trebuit sa rezist inca 8 ore in fata calculatorului, nescutindu-ma nimeni de nimic pentru ca am avut un incident putin neplacut (intotdeauna e loc de mai rau). 

Cand am iesit din cabinet, ma intrebam ... dar oamenii care au probleme in forma incipienta, care in diverse situatii, pleaca cu rezultate total eronate, cum ar trebui sa procedeze, astfel incat sa nu intre in panica si sa incerce sa gaseasca rezultat la ceva ce este mult diferit de situatia reala?

marți, 2 iulie 2013

Vreau sa citesc in format mai bun si nu pot

Pentru ca sunt un om obsedat, si pentru ca nu pot sa scap din mrejele cititului, incerc sa gasesc o varianta sa-mi satisfac dorinta de a citi, dar in acelasi timp de a face economie de spatiu si bani. 
Ar trebui sa fie usor si frumos in acelasi timp, dar nu e nici pe departe asa.

Mie imi place mult sa cumpar carti, non stop daca s-ar putea, numai ca ma lovesc de doua probleme: lipsa spatiuluil si a timpului sa le pot citi pe toate, astfel e neplacut sa vezi ca o suma importanta de bani este imobilizata in biblioteca, fara niciun rezultat ... pentru ca nu reusesc sa citesc tot ce am, dar nici nu ma pot opri din a cumpara, ca imi doresc alte si alte carti, in speranta ca voi avea timp si pentru ele. De aici, in mod inevitabil apare si problema spatiului, nu mai am unde sa le pun si ce fac? Nu pot continua asa la nesfarsit, trebuie sa gasesc o varianta pe care s-o pot adopta.

Astfel, am zis sa incerc sa ma indrept spre varianta electronica, si am primit un Kindle cu care incerc sa ma descurc, pentru a scapa de obsesia achizitionarii cartilor, dar in acelasi timp de a-mi si satisface dorinta de a citi, in toate imprejurarile posibile (cu exceptia serviciului). In aparenta totul e clar, mai putin ca ma enerveaza rau modul de convertire din extensia "pdf" in "mobi".  

Rezultatul convertirii nu este unul potrivit pentru a citi, cel putin pe mine ma deranjeaza sa citesc doua randuri, apoi sa am spatiu, si tot asa ... tanjesc dupa formatul cartii clasice, propozitia completa si randurile consecutive, care imi erau mai usor de urmarit, implicit de citit si a retine mai usor (cu ajutorul memoriei vizuale).
Posibil sa tina si de setari, sau de programul folosit, stiti voi mai multe sa-mi spuneti si mie, va rog?

Ghid de calatorii ... unde sa mergem in vacanta

Am gasit ceva care mie mi-a placut, si cred ca e de folos multora dintre noi sa avem cateva informatii despre diverse destinatii, unde am putea merge. 

Este un ghid in format pdf, oferit de catre Libertatea, pe care il puteti descarca de aici.

Asteptam cu totii concediul, nu-i asa?

luni, 1 iulie 2013

Sa tot joci


Pentru ca ieri a fost o zi ploioasa, ce nu iti oferea posibilitatea sa ai de ales din prea multe activitati ce le-ai putea desfasura, am mers la niste prieteni unde am mancat paste cu fructe de mare, si am jucat Catan.
Este a doua oara cand joc (si norocul incepatorului s-a aratat si la mine, ca am castigat) si mi-a placut.

Este relaxant sa iesi din vizuina propriilor ganduri, sa nu iti amintesti ca e de fapt duminica, si maine te trezesti de dimineata ca sa mergi la munca, iar daca esti in compania persoanelor cu care iti face placere sa stai, este mai mult decat perfect ... te simti excelent. Asta pot s-o spun din propria experienta.

Acum e mai greu, ziua/seara de jucat Catan a trecut, astazi reluam rutina zilnica din cursul saptamanii, iar cu entuziasm si mult drag, plecam la lupta ca nu avem de ales, nu-i asa?