Pagini

luni, 25 aprilie 2016

Daca va doriti ceva cu adevarat..mergeti pana la capat

Aceasta este concluzia pe care am tras-o, acum, gandindu-ma ce as putea sa povestesc, astfel incat sa nu fie lauda.

In primul rand, pot sa va spun ca aceasta calatorie a mea in Grecia a venit dintr-o dorinta imensa de a ajunge la Sf.Efrem cel Nou. Nu de putine ori, citind din cartea cu minunile Sfantului, am plans. Ma emotionau marturisirile oamenilor, legate de ajutorul grabnic pe care l-au primit. Imi doream sa pot ajunge si eu mai aproape de Sfant, dar  stiam ca nu merit si nu prea aveam nicio varianta la indemana (decat printr-un pelerinaj organizat de Patriarhia Romana ma gandeam, insa parca nu as fi mers singura), insa am pastrat acea dorinta..pentru atunci cand va fi posibil de adeverit.

Zis si facut, ca la sfarsitul lunii februarie, imi spune o prietena de o varianta de a pleca in Grecia, in luna aprilie. Avand in vedere ca trebuia sa lipsesc o saptamana de la facultate (eram inca in sesiune si nu stiam ce urmeaza sa fie in semestrul urmator), am zis ca e imposibil sa merg. Ma macina acest gand, imi doream prea mult sa merg, si am zis sa ii dau un mesaj, sa o rog sa imi aduca ceva din locurile unde urma sa mearga (acceptand sa ii dau bani inainte), numai ca in acel moment mi-au izbucnit, in forta, lacrimile. Am realizat atunci cat de tare durea acel gand, ca nu voi putea merge...dar m-am gandit ca daca o sa vrea Bunul Dumnezeu sa merg, va face El posibila aceasta plecare.
Zis si facut, am terminat sesiunea..a aparut orarul, trecuse deja o luna aproape..nu stiam daca mai sunt locuri, insa am dat un e-mail sa intreb (fiind aproape convinsa ca nu mai sunt) si raspunsul primit a fost ca mai sunt, 3 locuri disponibile. Bucuria a fost maxima, am mers imediat sa platesc avansul si cu ajutorul lui Dumnezeu si a Sfintilor Sai, am reusit sa imi realizez acest vis.

Ajunsa acolo, pe langa programul stabilit am aflat si de posibilitatea de a merge la Sf. Nicolae Planas, de care nu auzisem niciodata (spre nevrednicia mea). A fost foarte interesant, ca am refuzat un obiectiv propus pentru acea zi in Atena si am ales sa mergem la Sf. Nicolae Planas, dar nimeni nu stia exact unde este sau cum putem ajunge. Am intrebat pe cineva, ne indrumase catre o Biserica, dar nu stia sigur (intrucat sunt ff multe Biserici in Atena).Astfel am ajuns acolo si nu era. In schimb, in acel loc am primit o alta indrumare, pe care am urmat-o (am schimbat traseul, am apelat la metrou, etc.) si de data asta a fost cu folos. Numai ca atunci cand am ajuns..Biserica era inchisa. Am zis sa ne rugam de la usa, ca ne aude Sfantul oricum..si ce credeti? La cateva secunde, ni se deschide usa..un om din interior ne-a permis accesul, pentru putin timp, pentru a ne inchina. Am ramas fara cuvinte, nimeni nu se astepta! Sfantul ne-a primit si ne-a daruit si cateva iconite, spre Slava lui Dumnezeu.

Un caz asemanator a fost la Pr. Paisie Aghioritul, care avea accesul oprit lunea, miercurea si vinerea, iar noi eram acolo intr-o zi de miercuri, afland acest detaliu cand deja eram pe drum. Cat pe ce era sa facem stanga imprejur, pt ca soferul incepuse manevrele de intoarcere, si sa nu mai ajungem.
Insa, la solicitarea unor persoane, s-a decis totusi sa mergem pana acolo, chiar daca e inchis. Ajunsi, pozand intr-un minunat lan de maci din apropiere, am aflat ca se asteptau niste autocare cu copii si ne puteam alatura lor.
Am dat Slava lui Dumnezeu si am multumit, pentru toate.

In concluzie, cand va doriti ceva, faceti tot ce puteti si nu renuntati, indiferent de cum se arata lucrurile aparent..daca e spre folosul nostru, Dumnezeu nu ne lasa!

Voi ati trait astfel de situatii?

Ajutor ... din Grecia

Cu ajutorul lui Dumnezeu, si a Sfintilor Sai, am petrecut o saptamana minunata in Grecia, mergand in vizita la Sfinti, ce-mi sunt aproape de sufletul meu.

Este, pe departe, cea mai frumoasa saptamana din viata mea, si nu exagerez..si nici nu e prima oara cand parasesc tara, am avut cu ce compara.
E greu sa descriu in/prin cuvinte acea stare, traita in locuri minunate, de o incarcatura sufleteasca peste puterile omenesti de a intelege, alaturi de un grup de persoane cunoscut cu aceasta ocazie.

Mi-ar placea sa povestesc pe larg aceasta calatorie, insa nu as vrea sa fie ca lauda si ma gandesc ca mai indicat ar fi sa incarc cateva poze, pentru a interpreta subiectiv fiecare dintre voi si sa va formati singuri o parere. (voi reveni cu o postare in acest sens).

Ideea de a posta aici, de a marturisi putin din cele petrecute in Grecia a venit dintr-un gand, acela de a va spune ca am putin ulei sfintit de pe acolo, daca este cuiva de folos, sa imi spuneti...trimit cu drag, si impart bucuria dobandita in urma trecerii pe la Sfinti.